Impactul Brexitului asupra economiei Marii Britanii în 2026: ce s-a pierdut, ce s-a schimbat, ce urmează
În 2026, Brexitul nu mai e un titlu de arhivă, ci o realitate economică măsurabilă. Datele despre comerț, investiții și piața muncii arată clar că despărțirea de UE a lăsat urme adânci, dincolo de promisiunile inițiale.
Ce a pierdut Marea Britanie, ce s-a reconfigurat și unde apar noile riscuri? O privire lucidă asupra bilanțului de până acum deschide discuția despre ce urmează.
Realitatea din 2026 spune altceva. Costurile economice ale Brexitului nu doar că persistă, dar devin mai clare abia acum, când zgomotul pandemiei și al crizelor globale s-a estompat.
Acesta nu este un articol despre referendum. Este un articol despre ce a devenit economia Marii Britanii după Brexit — și de ce diferența dintre ce se promitea și ce s-a întâmplat contează mai mult ca oricând.
Brexit în 2026: nu un eveniment, ci un proces economic în desfășurare
Regatul Unit a părăsit oficial Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020, iar perioada de tranziție s-a încheiat la 31 decembrie 2020. Din punct de vedere juridic, Brexitul este „terminat”.
Din punct de vedere economic, însă, abia după 2023 a devenit posibil să-i măsurăm efectele reale.
Conform Office for Budget Responsibility (OBR), până în 2025 economia britanică era deja cu aproximativ 4% mai mică pe termen lung decât ar fi fost dacă Marea Britanie rămânea în UE. Exporturile și importurile sunt estimate a fi cu aproximativ 15% mai reduse pe termen lung față de scenariul „fără Brexit”.
Aceste cifre nu reprezintă o recesiune bruscă. Ele descriu ceva mai subtil și mai periculos: o economie care crește mai lent, an după an.
Decalajul invizibil: de ce britanicii „nu simt” imediat Brexitul
Brexitul nu a provocat un colaps. A provocat un decalaj.
Un studiu academic publicat în 2025 de economiști afiliați Băncii Angliei și NBER arată că, până în 2025, PIB-ul Marii Britanii era cu 6–8% mai mic decât ar fi fost fără Brexit. Investițiile companiilor au fost cu 12–18% mai reduse, iar productivitatea cu 3–4% mai mică.
Aceasta este diferența-cheie pe care mulți nu o văd: nu contează doar unde este economia, ci unde ar fi putut fi.
Lira sterlină: barometru al neîncrederii
În ziua anunțării rezultatului referendumului din 23 iunie 2016, lira sterlină a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 31 de ani.
În anii care au urmat, moneda s-a stabilizat, dar volatilitatea a rămas. În 2026, lira este încă mai slabă decât media sa pre-Brexit, ceea ce:
- face exporturile britanice mai competitive,
- dar scumpește importurile,
- alimentează inflația,
- reduce puterea de cumpărare reală a gospodăriilor.
O monedă mai slabă nu este un avantaj gratuit. Este un compromis.
Comerțul după Brexit: mai multă birocrație, mai puțină fluiditate
Acordul de Comerț și Cooperare (TCA), în vigoare din 1 ianuarie 2021, permite comerț fără tarife și cote.
Dar nu fără costuri.
În 2026, firmele britanice se confruntă în continuare cu:
- controale vamale complete,
- cerințe stricte privind regulile de origine,
- costuri administrative suplimentare,
- pierderi de timp la frontieră.
Aceste fricțiuni afectează în special serviciile, sector în care Marea Britanie era extrem de competitivă în UE, dar care beneficiază mult mai puțin de TCA.
Investițiile străine: poarta spre UE s-a mutat
Unul dintre cele mai puțin vizibile efecte ale Brexitului este scăderea atractivității Regatului Unit ca bază pentru investiții străine directe.
Motivul este simplu: Marea Britanie nu mai oferă acces direct la piața unică europeană.
În consecință, multe companii internaționale au ales orașe precum Amsterdam, Dublin, Paris sau Frankfurt pentru operațiunile lor europene.
Imigrația după Brexit: mai puțini europeni, mai multe goluri pe piața muncii
Unul dintre obiectivele centrale ale Brexitului a fost „controlul imigrației”.
În 2026, datele oficiale arată că imigrația din UE este negativă: în anul până în iunie 2025, aproximativ 70.000 mai mulți cetățeni UE au plecat din Regatul Unit decât au venit.
Acest lucru a creat presiuni serioase în:
- sănătate (NHS),
- agricultură,
- construcții,
- ospitalitate.
Deși imigrația non-UE a crescut temporar, noile reguli mai stricte introduse în 2024–2025 au dus la o scădere abruptă a migrației totale.
Există și câștiguri reale din Brexit?
Da, dar sunt mai mici și mai lente decât s-a promis.
Marea Britanie a semnat acorduri comerciale proprii cu țări precum Australia, Japonia și Canada. Conform evaluărilor guvernamentale, impactul economic total al acestor acorduri este sub 0,5% din PIB pe termen lung.
Libertatea de reglementare există, dar până în 2026 este folosită cu prudență, tocmai pentru a nu crea bariere suplimentare cu UE, principalul partener comercial.
Ce urmează: Brexitul nu mai este despre UE, ci despre alegeri interne
Summitul UE–Regatul Unit din mai 2025 a marcat începutul unei „resetări pragmatice” a relațiilor, cu accent pe securitate, energie și cooperare tehnică.
Dar revenirea în piața unică sau uniunea vamală nu este pe agenda politică a anului 2026.
Brexitul a mutat responsabilitatea performanței economice complet în mâinile guvernelor britanice. Nu mai există Bruxelles ca explicație.
Și poate acesta este adevăratul impact al Brexitului: nu pierderile măsurabile, ci faptul că promisiunile trebuie, în sfârșit, susținute de rezultate.
